Robul tău

Ce întîmplare ciudată, ce vis inedit
Când sufletul saltă purtat de amor
Născutu-te parca din imens infinit
Iar eu am murit ucis de-al tau dor.

Fiinţa mă doare de iubirea din mine
Şi vrea să rămână a ta sclavă etern
Ea plânge cănd pleacă departe de tine
Şi plină de lacrimi coboară-n infern.

Părăsesc lumea ta, al tău Paradis
Tristeţi mă cuprind, în mine-i furtună
Plouă cu sânge şi trupu-mi ucis
Împleticit se îndreaptă spre o noapte nebună.

Frumoşii tăi ochi şi gingaşu-ţi trup
Parfumul divin şi glasul suav
În inimă-mi stau, nu pot să le rup
Tu eşti stăpâna mea, eu la picioare-ţi sclav

Sighişoara
19 iulie 2006