marți, 23 iunie 2009

Ultimă urare

Atunci când seara peste noi se lasă

Umbrele intră pe fereastră-n tindă,

Născând dihănii pe pereţi, în casă,

De la podea şi până sus, la grindă,

Atunci când seara peste noi se lasă,

Pâlpâindă!

Înconjuraţi de sute de fantome,

Înalţ spre Cer tulburătoare rugă,

Pe trup să-ţi plouă florile arome

Şi gândul rău departe să îţi fugă,

Înconjuraţi de sute de fantome,

În rugă!

Şi tot ce îţi doreşti, să se întâmple,

Iar cel la care pleci, să te iubească

Chiar când te-or ninge anii pe la tâmple,

Să fiţi părinţi, copiii să vă crească,

Şi tot ce îţi doreşti, să se întâmple,

Să te iubească!

Dar când amurgul te va scalda-n văpaie

De vrei s-auzi din nou ale mele şoapte,

Ştiind cum ne iubeam la mine în odaie

Până când ai plecat definitiv în noapte,

Când amurgul te va scalda-n văpaie,

Sunt şoapte...

Alexandru Moise/ 05 Decembrie 1994-Bucureşti

2 comentarii:

Shanti spunea...

"sunt soapte..." da, dar soaptele cutremura cel mai mult... cuvintele rostite in ureche tulbura, soaptele ne rasfira parul epidermei si ne intorc in trecutul in care am trait fericirea...

Alexandru Moise spunea...

shanti

ala-i shpilul! l-ai prins!