Eşti liber şi nu ştii ce-i dor de libertate
Când te zbaţi în lanţuri încoronat cu fier,
Când chemi în taină gânduri din vremuri depărtate
Dorind să scapi de chinuri care se nasc şi pier.
Să vezi cum plânge piatra simţindu-ţi suferinţa
Coalizând cu tine- sau ţi se pare doar,
Urăşti din suflet soarta şi îţi exprimi dorinţa
Să te aline doamna în haine de coşar.
Eu plâng şi plânge vântul în frunze de castani
Nemaiştiind să râd, iar de mai ştiu, nu pot,
Amar e-n mine dorul ce în trecuţii ani
Nu l-am simţit vreodată iar azi e un despot.
Timpul încet va curge, încet vor curge toate,
Chiar dacă ţi se pare că zilele trec greu
Şi va veni o vreme, dor de liberate,
Când voi fi liber, ca să te uit şi eu.
Alexandru Moise / 07 Septembrie 1983-Tuzla
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu