Un înger mi-a intrat, miercuri, în odaie
Vibrând uşor din aripi de cleştar,
Din ochii-i negri radia văpaie,
Am vrut să mă pitesc, dar în zadar!
Aşa că i-am vorbit cu glasul stins,
Trădat de dorul curs pe-obrajii umezi,
"Te aşteptam", am spus, el a şoptit ca-n vis,
"Am fost cu tine, dar n-ai vrut să mă vezi!".
Şi-avea dreptate radiosul înger,
Ades vedeam cum mă petrece-n zbor,
Dar plin de teamă că mă
M-am prefăcut că-s orb, biet muritor!
Şi n-a stat mult în trista mea odaie,
Angelica făptură s-a dus în nefiresc,
În locu-i a venit un demon în văpaie,
Iar eu sunt mort, deşi încă trăiesc.
Alexandru Moise/15 Iulie/Bucureşti
Un comentariu:
Frumoase versuri, Alexandru drag!
Trimiteți un comentariu